Deși în ultimul timp atenția mediului de afaceri s-a concentrat către promulgarea Noului Cod Fiscal, merită să ne îndreptăm atenția și către noutățile publicate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (“OCDE”) în legătură cu planul de acțiune BEPS (“Base Erosion and Profit Shifting”), care își propune, încă din iulie 2013, să pună capăt planificării fiscale și mutării artificiale a profiturilor în jurisdicții favorabile din punct de vedere fiscal.

Despre Acțiunea 8 a planului de acțiune BEPS

O bună parte din acțiunile propuse de OCDE în cadrul planului de acțiune BEPS se referă la întărirea regulilor în sfera prețurilor de transfer (principalul “suspect” în cazul mutării artificiale a profiturilor) iar legislația de prețuri de transfer din România face referire directă la liniile directoare OCDE. De aceea, orice modificare la nivel de OCDE în sfera prețurilor de transfer este de interes și de impact pentru legislația locală în domeniu.

Acțiunea 8 a planului de acțiune BEPS (publicată spre discuție la începutul lunii iunie) este dedicată regulilor privind prețurile de transfer în contextul tranzacțiilor cu active necorporale. În cadrul unui grup de companii, se întâmplă deseori ca societatea mamă să transfere active necorporale valoroase (brand, reputație, know-how) către celelalte entități din grup, cu sau fără o remunerație aferentă. Astfel de tranzacții sunt atent investigate de autorități în cadrul inspecțiilor fiscale și de multe ori contestate din perspectiva deductibilității sau a mecanismului de stabilire a prețului.

Despre stabilirea prețului de transfer aferent tranzacțiilor cu active necorporale

Dificultatea evaluării activelor necorporale și a stabilirii unui preț de transfer în cadrul tranzacțiilor cu active necorporale derivă din unicitatea lor. Este greu sau aproape imposibil de identificat un activ necorporal similar tranzactionat între entități independente. Și atunci, cum îi identific valoarea de piață? Câteva sugestii practice sunt evidențiate în diagrama de mai jos:

Dintre opțiunile de mai sus, stabilirea prețului de transfer aferent unui activ necorporal în baza avantajelor economice anticipate necesită o documentare solidă. În primul rând, este nevoie de înțelegerea circumstanțelor economice din momentul încheierii contractului aferent și a impactului pe care îl are acel activ necorporal asupra afacerii unei societăți. Apoi, trebuie luat în calcul faptul că atât circumstanțele economice, cât și valoarea pe care o aduce un activ necorporal în cadrul unui grup de companii vor varia de la an la an, iar inspectorii fiscali pot investiga prețurile de transfer în cu totul alte condiții decât cele existente la momentul stabilirii prețului de transfer. În acest sens, OCDE recunoaște o “asimetrie între informația deținută de contribuabil și cea la îndemâna inspectorilor fiscali”.

De exemplu, să presupunem că, la momentul semnării contractului (momentul To) aferent transferului unui activ necorporal, se estimează că exploatarea acestuia va determina vânzări de 1000 unități pe an. Drept urmare, s-a stabilit și s-a plătit un preț de transfer egal cu un procent x% din vânzările estimate. Dacă însă acel activ necorporal generează beneficiarului vânzări de doar 500 unități datorită unei scăderi neanticipate a cererii de pe piață, autoritățile (la momentul T1) ar putea ajusta cheltuiala aferentă acelui activ necorporal la un procent din vanzările efectiv realizate.

De aceea, lipsa unei documentații solide a circumstanțelor în care s-a stabilit prețul de transfer aferent unui activ necorporal și a performanței financiare anticipate în momentul respectiv poate duce la ajustări de venituri sau cheltuieli realizate de către autoritățile fiscale. Din păcate, în forma actuală, Acțiunea 8 a planului de acțiune BEPS lasă mână liberă autorităților fiscale să judece necesitatea efectuării unor astfel de ajustări și conține reguli / formulări cu caracter general.

În loc de concluzii

Tranzacțiile cu active necorporale pun în general probleme din perspectiva prețurilor de transfer. De multe ori, activele necorporale transferate în cadrul unui grup de societăți pot fi unice. De asemenea, specificul unei astfel de tranzacții derivă tocmai din apartenența la un grup de companii iar tranzacții similare desfășurate în condiții comparabile între societăți independente sunt aproape imposibil de identificat.

 De aceea, există necesitatea unei documentări temeinice a acestor tranzacții, atât în vederea susținerii deductibilității cheltuielilor ocazionate, cât și în vederea susținerii valorii lor de piață. În ambele cazuri, sunt necesare resurse specializate, care să înțeleagă specificul industriei în care au loc aceste transferuri și care să prezinte autorităților fiscale imaginea de ansamblu a tranzacției: necesitatea transferului, valoarea adaugată generată de activul necorporal transferat și nu în ultimul rând impactul financiar al exploatării acestuia.

Publicat în: Curierul Fiscal